Descarca Octoih 1912

In continuarea lucrării, ce mi-am impus-o de a tipări cu litere străbune, pe rând toate cărţile bisericeşti, cari au fost tipărite în tipografia diecezană înainte cu 50 de ani după trebuinţele timpului, cu litere ciriliane, de fericitul antecesor al meu în scaunul mitropoliei noastre, Andreiu Baron de Şaguna, — mă simt fericit a putea anunţa că, prea bunul Dumnezeu mi-a ajutat a eda în tipar cu litere străbune şi „Octoihul cel mare", adecă Cartea celor opt glasuri folosite în biserica ortodoxă orientală. însemnătatea cea mare a acestei cărţi în serviciul bisericesc reiese din cuprinsul ei sublim, care stă din stihiri de laudă şi mărire, din rugăciuni de cerere, de mulţămită şi de pocăinţă izvorîte din duh smerit şi inimă înfrântă, însuşiri alese creştineşti, ce au caracterizat şi împodobit pre autorii lor între cari se numără: Sfântul Ioan Damaschin, Sfântul Anatolie, Sfântul Teodor Studitul, Mitrofan, mitropolitul din Smirna, Sfântul Iosif făcătorul de cântări şi Teofan arhiepiscop în Nicea.
Octoihul este deci o colecţiune de cantari compuse de mai mulţi sfinţi prinţi ai bisericei, întocmita în sistem pentru serviciul bisericesc săptămânal dupa, opt glasuri Rugaciunile şi cântările cuprinse în el sunt de o frumseţe rara,izvorite din o inspiratiune dumnezeiasca. Ele sunt îndreptate catra Dumnezeu în trei feţe, catra Domnul Hristos Mantuitorul lumii, Sfanta fecioara Maria,catre cetele celor fara de trupuri puteri: Cheruvimi şi Serafimi, Arhangheli şi Îngeri, apostoli, sfinţii parinţi şi mucenici, Sf. Nicolae şi alţii.
Folosul cărţii este neasemănat, de mare, pentrucă prin cetirea imnurilor cuprinse în ea se deşteaptă în inima creştinului sentimente de evlavie şi devotament religios, de care au fost cuprinşi şi inspiraţi autorii lor. In Octoih sunt depuse învăţături preţioase despre dogmele bisericii ortodoxe, cu explicări după sfinţii părinţi şi după sfânta tradiţie, de unde urmează deosebita însemnătate a cărţii şi pentru ştiinţa teologică. Mi-am ţinut dară de datorinţă arhipăstorească a îngriji pentru edarea la lumină a acestei cărţi în ediţiune nouă modernă după trebuinţele de astăzi; şi acum mulţămesc lui Dumnezeu, care mi-a ajutat a termină această lucrare, rugându-1 totodată să-mi dea putere ca sub îngrijirea mea să se poată continuă tipărirea cu litere latine şi a celorlalte cărţi bisericeşti încă needate; iară dacă Provedinţa nu-mi va hărăzi mie, la vârsta mea înaintată, a duce la sfârşit lucrarea retipăririi tuturor cărţilor bisericeşti, mă mângăiu cu aceea, că următorii mei în scaunul mitropoliei noastre nu vor pregetă a completă o lucrare de atâta folos pentru cultura religioasă şi morală a clerului şi poporului român dreptcredincios.
încredinţând cu smerenie cele viitoare Provedinţei dumnezeeşti, mă adresez, de încheiere, cu toată încrederea cătră clerul şi poporul nostru credincios, ca pe lângă arhiereasca mea binecuvântare să primească cu dragoste şi această carte şi să înzestreze cu ea bisericile noastre din mitropolie.