Descarca Binecuvantata fi inchisoare - film artisitic romanesc 2002

Sinopsis
"Binecuvantata" coloreaza o particica a imensei pete albe pe care o reprezinta istoria ultimei jumatati de secol, nescrisa din lipsa documentelor, care au fost sau falsificate sau distruse, sau interzise.
Daca pentru majoritatea celor care si-au scris memoriile, inchisoarea este dominata de ura, descrierile predominand in schingiuiri, torturi, umilinte, dimpotriva, in scenariul "Binecuvantata" suferinta exorcizeaza raul, intareste spiritul si face bunatatea si solidaritatea posibile.
Un film tonifiant, care isi propune - dezvaluind cutremuratoarele metode de tortura psihica si fizica folosite in inchisorile comuniste din Romania - sa dovedeasca ca orice suferinta acceptata si oferita lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvantari. Suferinta reuseste sa topeasca carapacea de indiferenta si moleseala, necazurile materiale devenite ridicole fata de ascensiunea spirituala, mult mai importanta.
<div align='right'>sursa <a href="http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=4336" target="_blank">cinemagia</a></div>
Nicolae Mărgineanu semnează un film curajos, "Binecuvântată fii, închisoare". Pornind de la cartea de memorii semnată de Nicole Valéry-Grossu, cineastul oferă spectatorului de astăzi ca şi în "Undeva în Est", o radiografie a represiunii comuniste din anii '50, când mii de oameni nevinovaţi au fost arestaţi fără vină, trimişi în puşcării, în lagăre de muncă silnică, fără altă vină decât aceea de a fi participat la o viaţă normală. Orice motivaţie ideologică a represiunilor rămâne superfluă. Nicole Valéry-Grossu semnifică un destin individual ce reprezintă o numeroasă categorie de victime. Prima parte a filmului, de altfel dus în spate pe întreg parcursul lui de excepţionala actriţă care este Maria Ploae, recompune fără exagerări, fără note melodramatice, fără patetism gratuit şi fără ocol, teroarea instaurată de români împotriva românilor după metodele staliniste. Printre aceleaşi victime s-au aflat şi Lena Constante, şi Harry Brauner, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Constantin Noica, Alice Voinescu şi însuşi tatăl cineastului, psiholog de reputaţie mondială, ce a suferit, nevinovat şi cu demnitate, 16 ani de detenţie. Nicole (interpretată de Maria Ploae) traversează această Golgotă, refăcută de cineast cu minuţie şi forţă de evocare, dar şi cu sobrietate, atribute ce amintesc de calitatea paginilor unui Soljenitân. Filmul lui Mărgineanu respiră istorie şi dramă umană, respiră autenticitate şi emoţie, linii pe drumul cărora Nicole va găsi drumul spre Dumnezeu, rezistenţă spirituală capabilă să nască cele mai generoase sentimente. Revelatoare şi şocante sunt două secvenţe simetrice ale filmului (când Nicole îşi descoperă instrumentul scrierii psalmilor pe zidul închisorii şi sinuciderea deţinutei amăgite de minciunile torţionarilor). De la destinul individual urmărit în prima parte, cineastul reface coordonatele închisorii pentru femei de la Mislea şi ale lagărului de la "fabrica morţii" a Canalului (finalizat apoi cu mândrie patriotică de Ceauşescu, cu mai puţin numeroase victime), trecând astfel la un destin colectiv, în care câteva personaje confirmă forţa opţiunii spirituale a eroinei.
------------------------------
Jocul reţinut al Mariei Ploae, marja severă a gesturilor, lipsa de artificii a discursului regizoral, nuanţa documentară a evocării configurează o mărturie cinematografică perfect pusă sub genericul acelui permanent şi necesar îndemn: "Cine-şi uită istoria riscă să o repete". Preferând realismul epurat de fantezii unui naturalism spectaculos Nicolae Mărgineanu propune spectatorului o privire lucidă asupra unei perioade din istoria recentă care în zeci de filme româneşti a fost caricaturizată, eludată, falsificată. Fără parabole şi metafore convenţionale, direct şi convingător, filmul lui Nicolae Mărgineanu, film despre cruzime şi revoltă, despre tortură şi inocenţă, despre suferinţă şi eliberare propune şi un profund mesaj spiritual ce exorcizează suferinţa şi răul, indiferent de circumstanţele în care se produc. Nu mai puţin acest film este necesar şi generaţiilor tinere care nu ştiu mare lucru despre Gulagul românesc sau au o percepţie distorsionată de filmele "epopeii naţionale". Rezistenţa spirituală elogiată de Nicolae Mărgineanu (cu modele dramatice în propria familie) începe să apară pe ecrane. Cine face următorul pas?

Călin Stănculescu

Trailer Video